Preamărit fie numele Tău, o, Tu în ale Cărui mâini sunt frâiele sufletelor tuturor celor ce Te-au recunoscut, şi în a Cărui mână dreaptă se află destinele tuturor celor ce sunt în cer şi a tuturor celor ce sunt pe pământ! Tu faci, prin puterea tăriei Tale, ceea ce voieşti, şi porunceşti, printr-un act al voinţei Tale, ceea ce Îţi place. Voinţa celor mai hotărâţi dintre oameni este asemenea neantului atunci când este asemuită cu dovezile biruitoare ale voinţei Tale, şi hotărârea celor mai neclintite dintre făpturile Tale se risipeşte în faţa revelaţiilor multiple ale scopului Tău.
Tu eşti Acela care, printr-un cuvânt, ai vrăjit în asemenea măsură inimile aleşilor Tăi încât, în iubirea lor pentru Tine, s-au detaşat de toate lucrurile în afară de Tine, şi-au aşternut vieţile şi şi-au sacrificat sufletele în calea Ta, şi au îndurat, de dragul Tău, ceea ce niciuna dintre făpturile Tale n-a mai îndurat.
Eu sunt una dintre slujitoarele Tale, o, Domnul meu! Mi-am întors faţa către sălaşul milostivirii Tale, şi am căutat minunile nenumăratelor Tale favoruri, întrucât toate mădularele trupului meu Te proclamă a fi Cel Atotmărinimos, Cel al cărui har este imens.
O, Tu, a Cărui faţă este obiectul adoraţiei mele, a Cărui frumuseţe este sanctuarul meu, a Cărui curte este ţelul meu, a Cărui pomenire este dorinţa mea, a Cărui afecţiune este mângâierea mea, a Cărui iubire este obârşia mea, a Cărui laudă este tovarăşul meu, a Cărui apropiere este speranţa mea, a Cărui prezenţă este dorinţa mea cea mai fierbinte şi aspiraţia mea supremă! Te implor, nu mă dezamăgi, lipsindu-mă de lucrurile pe care le-ai hărăzit celor alese dintre slujitoarele Tale, şi dăruieşte-mi binele acestei lumi şi a celei ce va să vie.
Tu eşti, cu adevărat, Domnul întregii creaţii. Nu există alt Dumnezeu în afară de Tine, Cel ce veşnic iartă, Cel Preamărinimos.