Dumnezeul meu Cel Adorat, Regele meu, Dorinţa mea! Ce limbă ar putea da glas mulţumirilor mele pentru Tine? Am fost nesocotit şi Tu m-ai trezit. Mi-am întors faţa de la Tine şi Tu m-ai ajutat, cu bunăvoinţă, să mă întorc spre Tine. Am fost asemenea unui mort iar Tu m-ai însufleţit cu apa vieţii. Am fost slăbit, iar Tu m-ai înviorat cu şuvoiul ceresc al rostirii Tale, ce a ţâşnit din Pana Celui Atotmilostiv.
O, Divină Providenţă! Întreaga existenţă a fost zămislită prin dărnicia Ta; nu o lipsi de apele generozităţii Tale şi nici nu o îndepărta de la oceanul milostivirii Tale. Te implor să mă ajuţi şi să-mi fii alături mereu şi în toate împrejurările, să obţin din raiul harului Tău străvechea Ta bunăvoinţă. Tu eşti, cu adevărat, Stăpânul dărniciei şi Suveranul împărăţiei eternităţii.