Asupra Ta fie slava, o, Doamne Dumnezeul meu! Te implor, întru semnele Tale care cuprind întreaga creaţie; şi întru lumina chipului Tău care i-a iluminat pe toţi cei ce sunt în cer şi pe pământ; şi întru milostivirea Ta care a întrecut toate lucrurile create; şi întru harul Tău care s-a revărsat asupra întregului univers, să sfâşii vălurile care m-au despărţit de Tine, ca să mă pot grăbi spre izvorul puternicei Tale inspiraţii şi către Aurora Revelaţiei Tale şi a favorurilor Tale pline de mărinimie, şi să pot fi cufundat în Oceanul apropierii de Tine şi al placului Tău.
Nu îngădui, o Domnul meu, să fiu lipsit de cunoaşterea de Tine în vremea zilelor Tale, şi nu mă despuia de veşmântul călăuzirii Tale. Dă-mi să beau din râul care este viaţă cu adevărat, ale cărui ape au ţâşnit din Paradisul în care tronul numelui Tău, Cel Atotmilostiv, a fost întemeiat, ca ochii mei să se poată deschide, ca faţa mea să poată fi luminată, şi inima mea încredinţată, şi sufletul meu iluminat, şi paşii mei statornici.
Tu eşti Cel care a existat dintotdeauna, prin autoritatea propriei Sale tării, suveran peste toate lucrurile şi Care prin acţiunea voinţei Sale a creat toate lucrurile. Nimic, niciodată, fie în cerul Tău sau fie pe pământul Tău, nu-ţi poate zădărnici scopul. Ai milă, atunci, de mine, o Stăpânul meu, prin providenţa şi generozitatea Ta plină de har, şi apleacă-mi urechea la dulcile melodii ale păsărilor care ciripesc lauda Ta pe ramurile arborelui unicităţii Tale.
Tu eşti Marele Dăruitor, Cel ce veşnic Iartă, Cel Plin de Compasiune.
