Slăvit fie numele Tău, o, Doamne Dumnezeul meu! Priveşte ochiul meu ce aşteaptă să zăbovească asupra minunilor milostivirii Tale, şi urechea mea în dorul de-a zori la auzul dulcilor Tale melodii, şi inima mea tânjind după apele vii ale cunoaşterii Tale. Tu o vezi pe slujitoarea Ta, o, Domnul meu, stând înaintea lăcaşului milostivirii Tale, şi chemându-Te prin numele Tău pe care l-ai ales deasupra tuturor celorlalte nume şi l-ai aşezat peste tot ce se află în cer şi pe pământ. Trimite asupra ei suflarea milostivirii Tale, ca ea să se poată îndepărta cu totul de ea însăşi, şi să fie în întregime atrasă spre locul care, strălucind cu slava feţei Tale, aruncă în depărtare razele suveranităţii Tale, şi e întemeiat ca şi tronul Tău. Tu ai puterea de a face ceea ce doreşti. Nu este alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Atotglorios, Cel Preamărinimos.
Nu-i alunga, Te implor, o, Domnul meu, pe cei care Te-au căutat, şi nu-i întoarce înapoi pe cei care şi-au îndreptat paşii către Tine, şi nu-i lipsi de bunăvoinţa Ta pe toţi cei care Te iubesc. Tu eşti Acela, o, Domnul meu, care S-a numit pe Sine Însuşi Dumnezeul milostivirii, Cel Preaîndurător. Ai milă, atunci, de slujitoatea Ta care a căutat adăpostul Tău şi şi-a întors faţa spre Tine.
Tu eşti, cu adevărat, Cel ce veşnic Iartă, Cel Preamilostiv.
