(Această Tabletă se citeşte la mormintele lui Báb şi Bahá’u’lláh. De asemenea este folosită frecvent şi pentru comemorarea Înălţării lui Báb şi Bahá’u’lláh.)

Fie ca lauda ce a izvorât din însăşi maiestatea Firii Tale şi slava ce a străluminat din scânteietoarea Ta frumuseţe să poposească la Tine - o, Tu Cel care eşti Întruparea Măreţiei, Împăratul Veşniciei şi Stăpânul tuturor celor din cer şi de pe pământ! Aduc mărturie că prin Tine suveranitatea lui Dumnezeu şi stăpânirea Sa, măreţia lui Dumnezeu şi nobleţea Sa au fost dezvăluite; că Luceferii splendorii din vechime şi-au trimis razele în cerul hotărârii Tale de neclintit; că frumuseţea Celui Nevăzut a răsărit la orizontul creaţiei. Mai mult, aduc mărturie că printr-un semn al Penei Tale îndemnul „FII” s-a întărit; taina cea ascunsă a lui Dumnezeu s-a făcut ştiută; toate lucrurile create au fost atrase chemate întru fiinţă şi toate Revelaţiile au fost trimise pe pământ.

Aduc mărturie, încă o dată, că prin frumuseţea Ta, frumuseţea Celui Adorat a fost dezvăluită iar prin chipul Tău a străluminat chipul Celui Multdorit; şi printr-un cuvânt de-al Tău ai judecat întreaga creaţie, făcând ca cele ţie credincioase să se înalţe pe culmile slavei iar cele necredincioase să se prăbuşească în cel mai adânc abis.

Aduc mărturie că cine Te-a cunoscut pe Tine L-a cunoscut pe Dumnezeu şi cel care a ajuns în prezenţa Ta a simţit prezenţa lui Dumnezeu. Mare este, de aceea, binecuvântarea celui care a crezut în Tine şi în semnele Tale şi s-a închinat în faţa măreţiei Tale, a fost onorat să Te întâlnească, a făcut voia Ta, a stat în preajma Ta şi a rămas înaintea tronului Tău. Vai de cel care a păcătuit împotriva Ta, s-a lepădat de Tine, a nesocotit semnele Tale, a tăgăduit puterea Ta şi s-a ridicat împotriva Ta, a arătat trufie în faţa chipului Tău, a pus la îndoială mărturiile Tale, s-a sustras legii Tale şi stăpânirii Tale şi s-a numărat printre necredincioşii ale căror nume au fost înscrise de către degetele poruncii Tale, în sfintele Tale Tablete.

Trimite atunci asupra mea, o, Dumnezeul meu şi Preaiubitul meu, cu dreapta milei Tale şi cu blândeţea Ta iubitoare, suflul cel sfânt al generozităţii Tale, pentru a mă îndepărta de mine însumi şi de lume şi a mă atrage în preajma prezenţei Tale. Tu ai puterea de a face ceea ce-ţi place. Tu, cu adevărat, ai fost suveranul tuturor lucrurilor.

Amintirea lui Dumnezeu şi preamărirea Lui, slava lui Dumnezeu şi măreţia Lui rămână asupra Ta, o, Tu, Cel care Îi eşti Frumuseţea! Aduc mărturie că niciodată ochiul firii nu s-a deschis asupra unuia mai năpăstuit decât Tine. În fiecare zi a vieţii Tale ai fost cufundat într-un ocean al suferinţei. O dată ai fost pus în lanţuri şi cătuşe, altă dată ai stat sub sabia duşmanilor Tăi. Cu toate acestea i-ai îndemnat pe toţi să ia aminte la ce ţi-a fost hărăzit de Cel care este Atotştiutor, Cel Atotînţelept.

Fie ca spiritul meu să fie un sacrificiu pentru nenorocirile pe care Tu le-ai îndurat, iar sufletul meu răscumpărare pentru toate nedreptăţile ce ţi s-au făcut. Mă rog lui Dumnezeu, întru Tine şi întru cei al căror feţe s-au luminat de strălucirea chipului Tău şi care, din dragoste pentru Tine, au urmat întocmai voia Ta, să înlăture vălurile aflate între Tine şi creaturile Tale, iar mie să-mi dea tot binele lumii acesteia şi celei ce va să vină. Tu eşti cu adevărat Cel Atotputernic, Cel Preaslăvit, Cel Preamărit, Cel Atoateiertător, Cel Milostiv.

Binecuvântează, o, Doamne, Dumnezeul meu, Lotusul Divin cu frunzele, ramurile, mlădiţele, vlăstarele şi mugurii săi, atât timp cât vor exista mărite numele Tale şi preaslăvite însuşirile Tale. Apără-l, apoi, de viclenia duşmanului şi de oştirile tiraniei. Tu eşti, cu adevărat, Cel Atotputernic, Cel Preamăreţ.

Binecuvântează, apoi, o, Doamne, Dumnezeul meu pe robii Tăi şi pe roabele Tale care te-au slujit cu credinţă.

Cu adevărat Tu eşti Cel Atotdarnic, a cărui bunăvoinţă este fără margini. Nu există alt Dumnezeu afară de Tine, Cel Atoateiertător, Cel Preamărinimos.

Bahá’u’lláh