Tu mă vezi, o, Domnul meu, cu faţa întoarsă către raiul dărniciei Tale şi oceanul favorii Tale, îndepărtat de orice altceva în afară de Tine. Te rog, pe splendorile soarelui revelaţiei Tale de pe Sinai şi strălucirile Astrului harului Tău ce scânteiază la orizontul numelui Tău, Cel Veşnic Iertător, să-mi acorzi îngăduinţa ta şi să ai milă de mine. Aşterne, atunci, pentru mine, cu pana slavei Tale, ceea ce mă va înălţa prin numele Tău în lumea creaţiei. Ajută-mă, o, Stăpânul meu, să mă îndrept către Tine, şi să mă grăbesc la vocea celor iubiţi de Tine, pe care puterile pământului n-au reuşit să-i slăbească şi stăpânirea naţiunilor a fost neputincioasă în a-i îndepărta de Tine şi care, înaintând către Tine, au spus: „Dumnezeu este Stăpânul nostru, Stăpânul tuturor celor ce sunt în ceruri şi a tuturor celor de pe pământ!”