O, Dumnezeule! Încercările pe care le trimiţi sunt o alinare pentru toţi cei ce sunt devotaţi voinţei Tale; pomenirea Ta este un leac tămăduitor pentru inimile celor ce s-au apropiat de curtea Ta; apropierea de Tine este adevărata viaţă pentru cei ce Te iubesc; prezenţa Ta este dorinţa cea mai fierbinte a celor ce năzuiesc să-Ţi privească faţa; depărtarea de Tine este chinul celor care au recunoscut unicitatea Ta, iar despărţirea de Tine este moarte pentru cei care au recunoscut adevărul Tău!
Te implor, pe suspinele pe care cei ale căror suflete tânjesc după Tine le-au rostit în depărtarea lor de curtea Ta şi pe plânsetele acelora dintre cei ce Te iubesc care se tânguie în despărţirea lor de Tine, să mă hrăneşti cu vinul cunoaşterii Tale şi cu apele vii ale iubirii şi plăcerii Tale. Priveşte-o pe slujitoarea Ta, o, Domnul meu, care a uitat de toate în afară de Tine, s-a desfătat în iubirea Ta şi s-a tânguit pentru lucrurile care s-au abătut asupra Ta în mâinile răufăcătorilor dintre făpturile Tale. Porunceşte pentru ea ceea ce ai poruncit pentru acelea dintre slujitoarele Tale care se rotesc în jurul tronului maiestăţii Tale şi privesc, pe înserat şi la revărsatul zorilor, frumuseţea Ta.
Tu eşti, cu adevărat, Domnul Zilei Judecăţii.
